Acesta este cel de-al treilea articol pe care il scriu despre Bibi mic. Stiu ca il stiti pe Bibi pentru ca v-am mai vorbit despre el de multe ori. Bibi este cel mai frumos, cel mai cuminte, cel mai zambitor si vesel copil din cati stiu eu. De aceea scriu despre el atat, de aceea va bat la cap in fiecare zi, pe fiecare coltisor al blogului.
Pe Bibi si pe parinti lui ii cunosc personal. Toate lucrurile pe care le-am scris despre el sunt adevarate si aflate din intalnirile noastre din pacate prea frecvente (spun asta pentru ca lucrez la laboratorul unde Bibi mic isi face analizele SAPTAMANAL). Bibi nu-i o poveste de pe bloguri pentru mine. Bibi este REAL!
Am citit in ultimele zile niste orori de nu-mi vine sa cred. Rautatea si prostia nu au margini, asta stiam deja dar sa te legi de un lucru atat de delicat cum este viata unui copil este peste puterea mea de intelegere. Stiti cum se zice: un nebun arunca o piatra-n balta si 10 prosti sar dupa ea si se ineaca? Cam asa si aici. S-au gasit care in loc sa ne ajute sa-l ajutam pe Bibi, ii denigreaza campania. Asta in conditiile in care dovezile pentru cazul lui Bibi sunt la vedere pe blogul mamei lui si pot fi obtinute la cerere, de catre oricine, oricand! Mama lui Bibi raspunde personal la telefonul si mailul care sunt afisate pe blogul lor.
BIBI ESTE O FIINTA VIE, REALA!
BIBI NU ESTE O INGRAMADEALA DE PIXELI PE UN ECRAN DE CALCULATOR.
OCHII LUI SUNT CU ADEVARAT ALBASTRI. In poza de mai jos este chiar el!
Veselia si dragostea pe care o inspira in jurul lui este de necrezut. Suntem 50 de oameni in laborator si nu-i unul sa nu-l indrageasca pe Bibi! De fiecare data cand vine, ne perindam pe langa el sa-l salutam si sa ne luam “doza” de Bibi. Ne prostim si scalambaim in fata lui ca sa-i luam gandul macar un moment de la intepaturi. Ii radem, ii zambim, ii vorbim, il rasfatam…doar doar ne-o rasplati cu zambetul lui frumos!
Am scris aceste randuri pentru ca vreau sa stiti ca Bibi este real! Cazul lui nu este o mascareala. Nici nu stiu ce oameni ar fi in stare sa faca o mascareala din asemenea lucru serios. Nu vreau sa vorbesc despre bloggerul care a indraznit sa tarasca in noroi aceasta campanie minunata. Nu vreau sa ma duc la el pe blog, nu vreau sa-i fac trafic, nu vreau sa-l citesc, sa-l aud, sa stiu de el. Dar daca trece pe aici (ceea ce-i putin probabil dar nu ma pot abtine) vreau sa stie ca mi-e mila de el. Mi-e mila de viata lui amarata si de bucuriile lui meschine si ii doresc ca macar odata in viata sa aiba parte de o fericire extraordinara, din cele cum numai o data pot aparea si atunci sa-i fie umbrita de propria-i meschinarie. Atat. Draga domnule, nu te deranja sa-mi scrii. Nu-ti voi aproba comentariile.
Povestea lui Bibi a fost rescrisa emotionant si pentru el se straduiesc multi oameni.Nici nu-i stiu eu atat de multi sunt dar iata o lista minuscula: Bogdana, Silvia, Luminita, Critico Mamica, Olivia, Laura, Dana Nalbaru, ziare si televiziuni au scris si vorbit despre Bibi. Sunt o multime de bloguri care s-au mobilizat si i-au publicat povestea.
In acest scop s-au activat cateva numere cu tarif special pentru donatii:
SMS la 848 (in retelele Orange, Vodafone si Cosmote) – 2 euro/SMS
Romtelecom:
0 900 900 301- 10 euro/apel
0 900 900 303 – 3 euro/apel
0 900 900 305 – 5 euro/apel
Pe pagina de Facebook a lui Bibi gasiti si o multime de lucruri dragute(numai bune de cadouri de Craciun) pe care le puteti cumpara pentru a-l ajuta.Sau puteti cumpara unul dintre cele 15 sapunuri naturale (si minunate) oferite de Soap Mill.
Daca puteti mai mult, iata si un cont in care puteti depune bani:
(lei) RO24 BTRL 0140 1201 N396 55XX
CriticoMamica are afisate si cateva bannere pe care le puteti prelua pentru blogurile voastre. Ar fi bine daca le-ati putea pastra undeva la vedere in perioada 10-16 decembrie. Aceasta este perioada in care numerele de telefon pentru donatie vor fi disponibile.
Sunt atatea moduri in care il puteti ajuta pe Bibi. Si el o merita atat de mult incat nici nu va pot spune!
Un SMS inseamna 2 EURO. Daca ar fi sa facem un mic exercitiu…ce am facut azi cu 2 euro? Mi-am luat un sandvis la pranz, de dimineata am luat 2 bilete pt transportul in comun, mai tarziu mi-am luat o pereche de ciorapi si pe seara o cutie de lapte si o punga de cereale. De fiecare data cate 2 euro. De fiecare data lucruri la care as fi putut renunta cu usurinta. Saptamana asta, pentru Bibi, 2 euro inseamna o sansa! O sansa la care el nu poate renunta.
Ma gandeam zilele trecute la cadouri de Craciun, la ce vreau sa daruiesc si cui, la ce vreau sa primesc. M-am gandit la emotia cu care se daruiesc aceste cadouri, la emotia si mai mare cu care se primesc. M-am gandit ca eu mi-am dorit o geanta, verisorii mei niste jucarii, prietenele mele – carti, sora mea vrea produse cosmetice.
Dar pentru o mamica si puiul ei nu exista decat o singura dorinta – viata! Restul, nu mai conteaza….
Voi ce daruri faceti anul acesta?
Daruiti viata!
P.S. O parte din acest articol a mai fost publicat si pe celelalte bucatele ale site-ului meu.
